Rețeaua „Grijă de Mamă” Sprijin și servicii complete pentru mame și copii

În România, sistemul medical pentru sănătatea femeilor și copiilor este frecvent sub presiune, cu probleme mari care afectează sănătatea în diferite forme.

Este esențial ca personalul medical din specialitățile din sfera îngrijirii materno-infantile să lucreze împreună și să fie echipat cu toate instrumentele necesare pentru a putea oferi la rândul său îngrijiri și servicii mai bune femeilor gravide, mamelor și nou-născuților, conform celor mai bune practici și recomandărilor bazate pe dovezi.

Cu acest obiectiv, cu sprijinul UNICEF în România, în 2022 am pus bazele unei rețele de profesioniști medicali – Rețeaua „Grijă de Mamă” – cu scopul de a realiza o mai bună conectare a nivelurilor de îngrijire între ele și de a furniza personalului medical instrumentele necesare, astfel încât femeile și copiii români, dar și cei refugiați în țara noastră să beneficieze de servicii medicale complete, sigure, ușor de accesat și echitabile.

Astfel, în perioada septembrie 2022 – martie 2023, cu sprijinul UNICEF în România, asociația noastră a susținut în șase orașe din România (București, Constanța, Brașov, Vaslui, Suceava, Iași) o serie de cursuri de pregătire pentru medici, moașe, asistenți medicali din îngrijirea primară și maternități – să lucreze direct cu femeile și copiii, inclusiv refugiați în România, fiind prima inițiativă de acest gen care aduce împreună profesioniști medicali din îngrijirea primară, secundară și terțiară.

În această perioadă, 250 de cadre medicale din orașele menționate – medici și asistenți medicali din cabinete de medicină de familie, moașe și medici rezidenți și asistenți medicali de obstetrică-ginecologie și neonatologie – au beneficiat de formare bazată pe cele mai noi și eficiente practici privind îngrijirea antenatală, dar și cu privire la alfabetizarea în domeniul sănătății, măsuri de sănătate publică, educație postnatală, consiliere și sprijin în domeniul alăptării, îngrijire medicală și prevenție pentru nou-născuți și copii, promovarea vaccinării pentru populația pediatrică din România, inclusiv cea refugiată, și combaterea violenței sexuale și de gen.

Sesiunile de curs au fost structurate în trei sesiuni a câte patru module fiecare și au fost susținute cu sprijinul a opt specialiști – moașe, medici neonatologi, experți în alfabetizare în sănătate, psihologi, consultanți în alăptare (IBCLC), sănătate publică, respectiv în combaterea violenței sexuale și de gen. Pe lângă pregătirea universitară și profesională de specialitate, trainerii care au susținut cursurile au beneficiat la rândul lor de formare de specialitate pentru dezvoltarea competențelor de facilitare și promovare a serviciilor dedicate mamelor și copiilor, inclusiv refugiați în România.

În urma dezbaterilor și participării active în cadrul cursurilor, cadrele medicale participante, dar și cei opt specialiști au reiterat sau identificat o serie de probleme cu care se confruntă gravidele și personalul medical pe toate aceste teme, precum și soluții care vor ajuta la rezolvarea acestora.

Indiferent de orașul în care profesează cadrele medicale care au participat la sesiunile de curs, de diferențele culturale sau economice din regiunile în care au fost susținute cursurile, personalul medical a semnalat, în general, subfinanțarea serviciilor de sănătate, lipsa resurselor umane, dificultatea colaborării sau comunicării interdisciplinare, între medicii din diferite specialități, asistenți, moașe, lipsa educației și a alfabetizării pentru sănătate, a cursurilor de formare continuă pentru personalul medical, de comunicare personal medical – pacient, precum și nevoia de debirocratizare și degrevare a personalului medical pentru a putea acorda mai mult timp pacientului.

Unul dintre principalele beneficii apreciate de către participanții la cursul nostru a fost faptul că este prima dată când astfel de specialiști sunt reuniți în cadrul unui program de pregătire dedicat echipelor medicale din îngrijirea primară și cea din spital.

În ceea ce privește accesul la servicii de îngrijire antenatală, în urma sesiunilor de curs, de dezbateri și feedback, au reieșit următoarele probleme cu care se confruntă personalul medical sau femeile, cu consecințe directe asupra sănătății gravidelor, mamelor și copiilor:

• Accesul la îngrijire antenatală este restricționat puternic, principalele motive fiind bugetare, de timp sau legate de lipsa personalului calificat și a programelor dedicate;
• În afară de București, nu există programe specifice de educație antenatală, efectuate după o programă unitară la nivel național, la care mamele să aibă acces gratuit; în zonele rurale din regiunile în care s-au desfășurat cursurile nu există personal calificat care să ofere educație antenatală;
• Accesul gravidelor din mediul rural/medii defavorizate la îngrijire antenatală este restricționat din cauza lipsei personalului calificat sau medicilor de familie, iar mamele nu se pot deplasa în alte orașe pentru monitorizare din lipsă de resurse financiare;
• Personalului medical îi este greu să facă educație antenatală pentru că discuțiile despre condițiile medicale sau cele mai bune practici trebuie pornite de la zero pe durata consultației, într-un timp prea scurt; în cazul cadrelor medicale din spitale, timpul petrecut cu mama în maternitate nu este suficient pentru a-i pregăti pe părinți pentru perioada postpartum și viața alături de nou-născut;
• Lipsa moașelor din sistem și a posibilității de a oferi setul complet de servicii pentru femei reduce accesul la îngrijire antenatală;
• Lipsa fondurilor pentru investigații și absența decontării anumitor servicii de îngrijire antenatală (ex: ecografiile morfofetale, analize complexe);
• Lipsa campaniilor de educare și promovare a rolului medicului de familie și moașei în îngrijirea antenatală;
• Dificultatea navigării în sistemul medical și în accesarea serviciilor medicale în cazul femeilor refugiate, bariera lingvistică și birocratizarea excesivă a procedurii de preluare în îngrijirea medicilor de familie a persoanelor refugiate; probleme de raportare către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și erori ale Sistemului Informatic Unic Integrat;
• Lipsa cursurilor de comunicare cu pacienții și a cursurilor de formare privind abordarea gravidelor minore.

În urma interacțiunii trainerilor cu profesioniștii medicali în cadrul sesiunilor de curs, evaluare și feedback, pentru a acoperi o parte dintre nevoile personalului medical, astfel încât serviciile să fie centrate pe pacient, au fost identificate următoarele soluții și direcții de acțiune:

• Crearea de programe de educare și informare a mamelor și crearea liniilor de finanțare dedicate îngrijirii antenatale;
• Pregătirea și formarea continuă a personalului medical pentru acordarea îngrijirii antenatale bazate pe ghiduri, practică bazată pe dovezi, colaborare și comunicare între specialitățile din sfera îngrijirii materno-infantile;
• Campanii de educare și promovare a rolului medicului de familie și moașei în îngrijirea antenatală, a Carnetului gravidei și a colaborării multidisciplinare medic de familie – obstetrician – moașă;
• Cursuri de comunicare personal medical – pacient, axate pe empatia față de pacient și pe implicarea acestuia în actul medical, respectiv colaborarea în rețea și echipe pluridisciplinare pentru a acoperi nevoile gravidelor și cuplurilor;
• Corectarea legislației pentru acces universal, astfel încât moașele să poată oferi setul complet de servicii gravidelor, mamelor și cuplului de părinți și să-și desfășoare activitățile în mod autonom, așa cum prevede legea, necondiționate sau delegate către alt personal medical;
• Debirocratizarea procedurilor și degrevarea personalului medical pentru a putea acorda mai mult timp pacientului;
• Cursuri gratuite pentru viitorii părinți și implicarea moașelor în educația antenatală; cursuri gratuite organizate în cadrul maternităților;
• Programe sociale centrate pe problemele specifice ale comunității, implicarea moașelor în îngrijirea antenatală, astfel încât să poată fi deservite și comunitățile defavorizate, fără acces la obstetrician și aflate la distanță mare de centrele urbane;
• Programe dedicate profesioniștilor medicali pe teme de colaborare, lucru în echipă și comunicare.

Feedback personal medical – Rețeaua „Grijă de Mamă” 

Feedbackul primit de la personalul medical reprezintă o componentă esențială pentru a afla provocările și problemele cu care se confruntă pacienții și cadrele medicale și totodată pentru a ne ajuta să identificăm soluții astfel încât profesioniștii medicali să poată oferi servicii complete, sigure, ușor de accesat și echitabile pentru gravide, mame și copii.

În urma centralizării rezultatelor chestionarelor de feedback primite din partea a 76,8% dintre participanții la sesiunile de „Cursuri pentru îmbunătățirea accesului la asistență medicală și a sprijinului pentru mame și copii” din cadrul Rețelei „Grijă de Mamă”, au rezultat următoarele date:

În ceea ce privește Soluțiile pentru îmbunătățirea accesului la îngrijire antenatală pentru femeile din România și cele refugiate, dintre respondenții la chestionarul de feedback: